Am fost un copil sensibil și cred că mulți dintre cei care citesc aceste rânduri acum, au fost la rândul lor. Din păcate, în majoritatea cazurilor, copiii sensibili sunt greșit înțeleși. Crezându-se că exagerează sau că vor să atragă atenția.

Sensibilitatea este o trăsătură temperamentală înnăscută și 15-20% dintre copii, se nasc cu o structură extrem de sensibilă. Un copil sensibil este mai ușor stresat și suprastimulat decăt alții. 

Ce putem face pentru a ne ajuta copilul sensibil? 

În primul rând, să nu-i spunem că este prea sensibil. Acest lucru îl va face să simtă că este ceva în neregulă cu el, neavând posibilitatea să controleze cât de sensibil poate să fie. 

Presiunea cea mai mare se pune cel mai des pe băieții sensibili, poate fiindcă ne este teamă că nu vor face față lumii în care trăim. Dacă încercăm în schimb, să privim lucrurile dintr-o altă perspectivă, sensibilitatea este un dar prețios, pe care puțini adulți îl mai arată și lumea are mare nevoie de bărbați sensibili. 

Cel mai periculos lucru pentru un băiat sensibil care a fost făcut să simtă că ar trebui să fie altfel, mai dur sau agresiv și să-și ascundă sentimentele, este faptul că ar putea apela la droguri mai târziu, pentru a face față și a funcționa într-o lume care adesea îl copleșește. De aceea este important să acceptăm natura sensibilă a copilului nostru, fără să încercăm să-l schimbăm pentru a se alinia normei culturale de comportament masculin. 

Este nevoie de răbdare și deschidere către ascultarea sentimentelor dureroase, atunci când avem un copil sensibil, indiferent dacă este fată sau băiat. Acesta va simți totul mult mai intens față de alți copii și poate simți nevoia de a plânge mai frecvent. De multe ori acest plâns poate să apară în urma unor evenimente aparent banale pentru noi, astfel că, va fi benefic să fim pregătiți pentru asta. Fiindcă acel copil nu exagerează atunci când plânge așa mult, pur și simplu eliberează emoții dureroase într-o manieră sănătoasă.

Alt mod prin care ne putem ajuta copilul sensibil, este să-l protejăm de stres și suprastimulare, pe cât posibil. Să-i permitem să aibă mult timp de relaxare, fără să programăm prea multe activități pentru el. De asemenea, de mare ajutor este să-l pregătim cu grijă pentru schimbări mari și chiar pentru trecerea de la o activitate la alta. Să-l protejăm de filmele înfricoșătoare sau cărți prea intense, ori care ar putea fi prea puternice pentru el. 

Extrem de important este să încercăm să menținem un mediu pașnic acasă. Lucru valabil pentru toți copiii, dar cu o importanță deosebită pentru cei sensibili. 

De multe ori copiii sensibili sunt catalogați ca fiind timizi, pentru faptul că sunt prudenți și nu se aruncă în brațele persoanelor abia cunoscute. Motiv pentru care, este posibil să nu aibă mulți prieteni. Putem să-l încurajăm să aibă  unul sau doi prieteni apropiați, fără să-l împingem în situații sociale pentru care este posibil să nu fie pregătit. 

Prin toate acestea, vom reuși să ne înțelegem încetul cu încetul copilul sensibil, fără să încercăm să-l schimbăm, ajutându-l să se accepte, să învețe să reducă stresul din viața sa și să-și găsească locul în lume. 

Photo: Freepik.com