Intr-o zi calduroasa de primavara, Maia, impreuna cu parintii ei, au plecat in vizita la matusa lor. Aceasta avea sa fie prima vizita a micutei la casa matusii de la tara. Indata ce au ajuns, fetita a deschis poarta usor tematoare, dupa ce privirea i s-a intersectat cu cea a catelusului Bruno. Acesta dadea curios din coada, incercand s-o miroasa de la distanta si sa-si dea seama cine e noul personaj de la poarta lui.
A facut cativa pasi inauntru, si vazand ca Bruno pare prietenos, Maia a dat fuga sa-l stranga tare in brate.
– Vai, ce pufos esti! Te-as putea tine in brate asa, toata ziua, a spus Maia, foarte incantata.
– Sunt cel mai pufos dintre fratii mei, sa stii! i-a raspuns Bruno, foarte incantat si el, de imbratisarea primita.
– Inteleg ca nu esti singurul catel din curte? l-a intrebat fetita.
– Nu, suntem 3 frati, insa eu sunt cel mai voinic si curajos! exclama catelul, mandru tare.
– Mi-a parut bine sa te cunosc, micutule Bruno! Eu am venit in vizita la matusa mea si voi sta aici toata ziua, spuse Maia, in timp ce-i facea cu mana, in semn de “la revedere”, dupa care si-a continuat drumul.
Cativa pasi mai tarziu, a intrat pe o alee plina cu trandafiri, lalele si panselute. Panselutele erau florile ei preferate, asa ca, imediat si-a infipt manutele in ele, pentru a culege cateva. Intre timp, in celalalt capat al aleii s-au auzit cateva bocanituri. Curioasa, pleaca in graba sa vada de unde vine zgomotul.
Ajunsa la locul cu pricina, gaseste o casuta mica si draguta. In scurt timp, din frumosul locsor isi fac aparitia doua urechi mari si albe, un nas negru ca abanosul si niste mustati tare simpatice. Era un iepuras, tare dragalas. Maia nu mai vazuse un iepure adevarat pana atunci. Ochii i s-au facut mari si zambetul i-a acoperit toata fata.
S-a apropiat usor si a intins un degetel printre zabrelele casutei. Iepurasul, top top, a venit aproape si cu nasucul cel negru a incercat sa-i miroasa degetelul, cu niste miscari parca desprinse din desenele animate. Maia nu-si mai incapea in fire de bucurie.
– Cum te cheama? Nu am mai vazut un animalut asa simpatic ca tine, pana acum, i-a spus Maia in timp ce-l studia din toate partile.
– Ma cheama Benny! i-a raspuns iepurasul. Drept sa-ti spun, nici eu n-am mai vazut un om asa mic ca tine, pana acum.
– Eu am doar 4 ani, de aceea sunt mica, dar voi creste mare foaaarte repede, ai sa vezi, pentru ca mananc mult si adorm devreme in fiecare seara! ii raspunde Maia, mandra de cele spuse.
– Si mie imi place sa mananc multi morcovi si sa dorm toata ziua la soare.
– Toata ziua? Si cand te mai joci? Nu-ti place sa te joci? l-a intrebat fetita razand.
– Ba da, imi place mult sa ma joc si sa alerg prin toata gradina dupa fluturasi… e tare distractiv! Bine, am exagerat putin, nu dorm chiar toata ziua, i-a raspuns iepurasul, emotionat putin.
– Am o idee! Ai vrea sa ne jucam impreuna? spune Maia increzatoare in ideea ei.
– Cu mare placere! Iar daca vrei, iti prezint si restul animalelor de la noi din curte, ii spune Benny, la randul lui.
Maia era o fetita crescuta la oras, nu avusese pana astazi ocazia sa interactioneze cu viata la tara si singurele iesiri in natura erau cele din parc sau in vacantele cu parintii. Dar, oriunde s-ar fi aflat, micutei ii placea sa fie mereu cocheta si aranjata. Nu se urca in copaci, nu se juca in noroi, altfel tutul ei de balerina, s-ar fi rupt sau murdarit. Prin urmare, vizita aceasta, era o adevarata provocare pentru ea.
Dupa ce s-au plimbat putin, Maia s-a oprit brusc si a exclamat catre Benny.
– Ai grija! E o mare baltoaca in fata ta!
Benny s-a oprit, s-a uitat la ea si foarte bucuros, a strigat la randul lui.
– Daaaa, o baltoaca, hai sa sarim in ea!
– Cum sa sarim in ea? Ne vom uda si murdari amandoi, spune Maia uimita de cele auzite.
– Si ce daca? E distractiv! Vrei sa spui ca nu te-ai jucat niciodata intr-o baltoaca? o intreaba iepurasul si mai uimit decat ea.
– Pai, nu chiar… Stii, mie imi place sa am rochitele mereu curate si aranjate. Ce poate fi asa distractiv in a te uda si murdari?
Benny a inceput sa rada si nici nu apuca sa termine Maia de vorbit ca din doua topaieli, a sarit direct in baltoaca.
– Uraaa, uraaa, vino si tu, Maia! ii spune Benny.
Micuta ramase fara cuvinte…. il vedea pe iepuras cum radea si parea ca are parte de una dintre cele mai frumoase experiente, in timp ce se uda si murdarea tot. Nu putea intelege si in acelasi timp, devenea din ce in ce mai curioasa. Incet, incet, s-a apropiat de Benny, a intins un picior si… in timp ce varful lui atingea apa, ochii i s-au facut mari si in coltul gurii a inceput sa rasara un zambet. Intra apoi, inca tematoare, cu intreg piciorusul in apa si in scurt timp si celalalt il urma. Benny era foarte incantat de faptul ca micuta lui prietena si-a facut curaj. Maia statea nemiscata in mijlocul baltoacei, uitandu-se la ea. Isi ridica un picior, se uita la el si il punea inapoi in apa, apoi il ridica pe celalalt, il privea curioasa si il aseza la loc. A facut asta cateva secunde, pana cand Benny nerabdator a strigat la ea.
– Hai! Si acum sari!
– Nu vreau sa ma murdaresc! ii spune Maia. Dar parca nici ea nu mai credea ce spune. Jumatate din ea isi dorea sa aiba parte de distractia pe care o vazuse pe chipul lui Benny mai devreme, iar cealalta jumatate inca voia sa-si pastreze rochita curata. In scurt timp insa, prima jumatate a invins si lasand de-o parte orice gand, a inceput sa sara in apa si sa zburde in jurul iepurasului. Pe masura ce se uda si murdarea ii crestea si mai tare pofta de topaiala, iar sunetul rasului ei, a invaluit toata curtea.
Dupa ce nu a mai ramas strop de apa in baltoaca, cei doi si-au continuat drumul prin curte. Au vizitat cotetul gainilor, s-au dus sa salute mandrul si frumosul cal. N-au uitat sa-i spuna “buna ziua” nici vacutei.
Maia era cum nu se putea mai incantata. O lume total diferita de ce cunoscuse inainte, se asternuse astazi in fata ei. Atatea animale vazute pana atunci, doar in carti. Le putea atinge, mangaia si chiar juca cu unele dintre ele. Fiecare animal era diferit. Unele aveau pene, altele coama stralucitoare ca in povestile cu unicorni, unele aveau un cioc haios si picioare scurte, in lumea animalelor, toate sunt frumoase in felul lor si Maia avea sa descopere lucrul acesta.
Ceva mai tarziu, in timp ce se alergau in jurul unui nuc batran, Maia a zarit o casa cu aspect neobisnuit.
– A cui este casa aceea? Si, de ce nu are geamuri? a intrebat Maia.
– Este un grajd, ii raspunde Benny, chicotind pe sub mustati.
– Grajd? Ce este acela un grajd? intreba Maia, fiind din ce in ce mai curioasa.
– Este casa in care doarme vaca si calul, ii spune iepurasul.
– Putem merge acolo? intreba din nou, fetita.
– Desigur! spuse Benny, in timp ce pleca topaind spre grajd.
Ajunsi acolo, Maia s-a oprit la intrare si a exclamat.
– Oh, cate bete ciudate sunt aici!
– Nu sunt bete, ii spuse Benny razand. Sunt paie si fan. Este iarba uscata, pe care o mananca vaca si calul cand stau aici in grajd.
– Ah, ce interesant. Pare pufos si miroase foarte frumos! spune Maia.
– Vrei sa sarim in el? o intreaba iepurasul, incantat.
– Daaa! Putem? ii raspunde Maia, la fel de incantata.
– Sigur! Te las pe tine prima. Nici nu a apucat sa termine de zis, ca Maia s-a si aruncat in muntele de fan.
– Au, au, ma inteapa, au, ma gadila! striga Maia , in timp ce incerca sa iasa de acolo.
– Hahaha! Benny radea cu gura pana la urechi. Nu e asa moale precum pare, nu-i asa?
– Nu, chiar deloc! ii zice Maia in timp ce radea si ea in urma descoperirii facute.
– Hai sa sarim impreuna acum! exclama iepurasul topaind in gramada de fan.
– Hihihi, ce tare ma gadila! chicoti Maia.
– Si pe mine, hihihi! spune Benny in timp ce arunca cu fan in aer.
Cei doi au mai stat acolo, razand, sarind si topaind o buna vreme. Micutei Maia nu ii mai pasa daca se murdarea, isi sifona rochita sau isi zgaria genunchii. Toata joaca prin curte si grajdul cu fan, meritau toate acestea.
Au explorat apoi livada, au cules impreuna mere si caise, pe care le-au impartit si mancat pe nerasuflate.
– A fost o zi perfecta! Ai fost un partener de joaca grozav si mi-ai aratat ce frumoasa poate fi si viata la tara, spuse Maia in timp ce-i dadea un pupic iepurasului.
– Si eu m-am simtit grozav in compania ta, Maia! Dintre toti oamenii pe care ii cunosc, tu imi esti de acum, cea mai buna prietena. Sper ca vei mai veni sa ma vizitezi!
Acestea fiind spuse, dragi copii, sa nu uitati ca, in fiecare zi, puteti castiga un prieten adevarat, chiar si in cele mai neasteptate locuri. Trebuie doar sa aveti sufletul deschis si inima pregatita sa iubeasca.