Multe neînțelegeri dintre copii și părinți sunt datorate informațiilor incomplete sau mesajelor neclare. 

În ceea ce privește mesajele pe care le transmitem copiilor, am multe să vă povestesc, acum însă, vreau sa vorbesc doar despre informațiile incomplete. 

Fiind aproape mereu pe fugă, obosiți sau cu răbdarea epuizată, oferim răspunsuri scurte și neclare copiilor. 

Când cei mici își doresc de exemplu, să se urce într-un loc nepermis sau să facă ceva interzis. Primul instinct ghidați de grabă și problemele personale, este să le spunem: “nu ai voie”, “dacă mai vrei vreodată sa…”, “este ultima data când îți spun… data viitoare…”. 

Sună cunoscut? 

Ce va învăța copilul din mesajele acestea?

Nimic constructiv care să-l ajute cu adevărat să înțeleagă motivele pentru care nu are voie și pericolele la care se expune. Doar faptul că parintele nu vrea asta, frica de pedeapsa și in niciun caz, cooperare pe termen lung. 

Ce lipsește din aceste mesaje? Simplu… informația completă. 

Revin mereu la ideea de respirație, pentru că este atat de benefică și de ajutor. Chiar și câteva secunde în care te opresti și nu mai spui nimic, doar respiri profund de câteva ori, pot aduce mari diferențe. Apoi vei realiza ca, prichindelul ar înțelege mult mai ușor dacă am introduce în mesajele noastre informația completa, motivul din cauza căruia nu are voie sa facă acel lucru sau pentru care este nevoie sa facem ceva, sa plecam, etc. 

Fiindcă ceea ce pentru noi este de la sine înțeles și perfect logic, pentru ei nu este nici pe departe. Abia acum învața tot. 

Este datoria noastră să îi ghidăm prin viața, sa îi ajutam să înțeleagă fiecare lucru pe care îl facem zilnic. De ce au voie sau nu au voie anumite lucruri, de ce este nevoie să urmăm un program, de ce au nevoie de somn mai mult, de ce nu este bine să mâncam anumite lucruri și lista poate continua. 

Chiar dacă nu vom avea parte de cooperare sau înțelegere imediată, mesajul este înregistrat și înțeles la un anumit nivel în creierul lor. Restul depinde de alți factori ce țin de fiecare situație in parte. Dacă este prea obosit, nerăbdător, dacă ii este foame sau alte nevoi și probleme personale, ale fiecărui copil în parte. 

Însă cu un ton calm și același mesaj complet de fiecare dată, va apărea și înțelegerea mult dorita și eventual un “da, mami, eu știu treaba asta”, cum spune Anais mai nou. 🙂 

Schimbările frumoase pot avea loc atunci când încetam sa ne gândim cum putem face copilul sa facă un anume lucru, iar in loc de asta, să ne deschidem cu adevărat inima către a ne da seama cum îl putem ajuta sa facă față acelei provocări. 

Asadar, nu uita faptul că un comportament mai puțin ascultător și cooperant al copilului, pe lângă o nevoie de baza neîndeplinita sau confruntarea cu o emoție puternică și dureroasă, poate fi datorat unui lucru pe cât de simplu, pe atât de ignorat de multe ori… informația completă. 

Photo: pixabay.com